dsc_0034_800x536

Unii pictori transformă soarele într-o pată galbenă, alții transformă o pată galbenă în soare. Astfel a afirmat cândva geniul Pablo Picasso, iar arta pictorului Adrian Moraru, vine să fortifice această afirmație. Un artist, ale cărui pânze emană trăiri și pe care predomină culori calde și îmbinate armonios. Fie că este un peisaj, portret, natură statică, sau nud, fiecare lucrare are un farmec aparte și transmite o vibrație specială. Adrian Moraru poate surprinde miracolul vieţii, fără a strivi „corola de minuni a lumii”.


Dacă vi s-ar cere să faceți o autobiografie, care ar fi aceasta?
M-am născut la șapte august 1981, în orașul Chișinău. Sunt mândru că sunt locuitor al acestui oraș. Vin dintr-o familie de artiști, tatăl meu este artist plastic, mama mea este profesoară. Eu am fost copilul crescut printre culori, cărți din această cauză, tot ce ține de cultură îmi este aproape de suflet încă din copilărie.
În 1991 mi-am început studiile la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru”, peste șapte ani am absolvit și am fost admis la Academia de Artă, secția pictură.
Prima expoziție personală a avut loc în 1995, la teatrul Licurici, aveam 14 ani pe atunci, a fost un eveniment unic. În 2004 am decis să plec în SUA, unde am locuit timp de șase ani. Totuși, am revenit în țară, mă aflu de doi ani în Capitală. Am hotărât să profesez la Academie, unde lucrez și în prezent - lector de desen.


Care au fost factorii determinanți în cariera dvs.?
Nu pot să spun că a fost un factor direct, este un talent moștenit de la tatăl meu, Ion Moraru. Am avut o susținere foarte mare din partea părinților, care m-au ajutat mereu.


dsc_0038_402x600Care sunt principalele simboluri și teme pe care le abordați în picturi?
Pe parcursul creației mele și pictura a evoluat treptat. Pentru un pictor contează mult mediul înconjurător. Statele Unite mi-a schimbat puțin stilul și temele abordate. Acum mă pasionează figura umană, în special nudul feminin, se spune că un adevărat pictor este acela, care poate reda corpul uman. Îmi place în special pictura clasică, combinată cu elemente moderne.
În perioada liceului m-a influențat Gustav Klimt și chiar foloseam anumite elemente în lucrările mele. Când am ajuns în anii facultății, am descoperit mai mult pictura italiană renascentistă, în special Giotto, Masaccio, Fra Angelico Rafael și pictura țărilor de Jos: Pieter Bruegel, Hieronymus Bosch etc.
De la tatăl meu am moștenit dragostea față de grafică. În ultimii doi ani folosesc în lucrările mele tatuajul ca simbol grafic.

Cât conținut emoțional conțin operele dvs.?
Eu sper că lucrările mele au o anumită încărcătură emoțională, pentru că mă dedic atunci când creez, fiecare pictură e creată cu emoție, purtând în ele un anumit sentiment, gând… Cred că o pictură adevărată are și multe emoții.


Din primele clipe ale aflării în atelierul dvs. am remarcat prezența muzicii, vă influențează, ascultați muzică în timp ce lucrați?
Mai tot timpul ascult muzică atunci când pictez. De mic copil am crescut cu plăci de vinyl ce aparțin formațiilor ABBA, Boney M, Beatles, Rolling Stones, Milli Vanilli etc., intrerpreți, pe care îi prefer și acum. Muzica joacă un rol important în viața mea.
Îmi plac anumite genuri de muzică care-mi sunt mai aproape de suflet. Aceste melodii mai speciale intră în categoria de „muzică intelectuală”, așa cum îmi place mie să-i zic. Din acest grup face parte muzica retro, anii 80 și 90: Spandau Ballet, Double, Ten Sharp, Duran Duran. Sunt zile când îmi doresc muzică cu mai mult temperament, dar într-un final revin la muzica lentă, care se combină cel mai bine cu procesul de creație.


De unde achiziționați materialele?
Materialele le achiziționez din Moldova deși, consider că sunt prea puține puncte de vânzare. În America, magazinele care au în vânzare astfel de materiale,sunt mult mai mari, etajate. În New York, spre exemplu sunt magazine unde poți găsi materiale ce provin din mai multe țări. Acolo este o varietate mult mai mare decât aici. Pictez mai mult cu ulei, dar folosesc și acril.


Se întâmplă să achiziționați tablourile altor pictori?
De obicei, facem schimb de lucrări. Am vreo șapte picturi ale prietenilor mei, aceasta reprezintă și o posibilitate de a începe să faci o colecție.


Cum pot fi protejaţi şi promovaţi artiştii în Republica Moldova?
Schimbările din societate se răsfrâng și asupra culturii. Este greu să fii artist în Moldova, fiindcă nu ești apreciat și este greu să îți vinzi lucrările la noi. Din această cauză, mulți pictori emigrează peste hotare. Moldovenii nici măcar nu fac diferența între o pictură valoroasă și un kitch.


dsc_0057_402x600Știu că ați activat un timp în străinătate, cum sunt apreciați pictorii acolo?
Nici acolo nu este ușor să trăiești din artă, dar posibilitățile sunt mult mai mari. Statele Unite este o țară mare și dezvoltată, astfel, cei mai buni pictori tind să ajungă acolo și să se promoveze, dar și concurența este mult mai acerbă.
Totuși, după câțiva ani de muncă asiduă, poți fi membrul unui grup format din pictori cunoscuți, care au deja un cerc de colecționari ce cumpără picturi doar de la ei. O dată ajuns la acest nivel, începe să se vândă deja numele tău.
În Statele Unite pictorii au Impresari, Art Dealeri care se ocupă de vânzări și promovare, lucru care în Moldova, cu regret, lipsește.


La ce lucrați în prezent?
Pregătesc o expoziție personală, cel mai probabil va avea loc în primăvara anului viitor, încă nu am decis sigur unde. Expoziția va conține lucrările la care am muncit în ultimii doi ani. Lucrări realizate, doar în perioada de când am revenit acasă.


Trei cuvinte care v-ar descrie cel mai bine?
Visător, talentat, luptător.

Mariana Bahcevan

Go to top