Iurie_Platon

Artistul plastic Iurie Platon s-a născut la 14 iulie, 1963, în orășelul Rezina. Și-a făcut studiile la Școala de Arte din Chișinău “Igor Vieru”, apoi la Academia de Arte din Talin, Estonia. Laureat al mai multor premii naționale și internaționale, Iurie Platon a participat la numeroase expoziții de artă organizate în republică și în străinătate. Numeroase lucrări ale artistului se află în colecții publice și private în cele mai mari orașe ale lumii. De asemenea, artistul este cunoscut și ca un sculptor desăvârșit. Sculptorul Iurie Platon a câștigat concursul pentru monumentul victimelor stalinismului, pe care Primăria Chișinăului vrea să-l ridice în fața Gării Feroviare.

În interviul pentru Arena.md Iurie Platon ne vorbește despre viața artistică din Republica Moldova, dar și din întreaga Europă.

- D-le Platon, sunteți mereu pe drumuri, ori trebuie să veniți acasă, ori trebuie să plecați în Germania. Ce ar trebui să se întâmple ca să faceți o alegere între aceste două țări?

- Cred că ar trebui să mă nasc a doua oară. Acum e prea târziu să fac vreo alegere. Nu-mi mai imaginez viața numai în Moldova, dar nici nu-mi pot imagina viața mea în altă parte fără a avea posibilitatea să-mi revăd patria. E foarte greu din punct de vedere psihologic atunci când nu știi unde e locul tău. Mă simt străin în Germania. În Occident mă simt mult mai bine din punct de vedere spiritual, în sensul că acolo mă aflu între oameni bine educați, unde nu există agresivitate, banalitate, vulgaritate ș.a.m.d.

- Cu ce nu vă puteti împăca aici, ce nu vă place în Republica Moldova?

- Aici îmi place absolut tot, în afară de oameni. Omenii sunt agresivi, răutăcioși, invidioși, fudui, brutali, vulgari, nepunctuali, fățarnici, mincinoși, leneși ș.a.m.d. Nu mă pot împăca cu faptul că stau în casă și cineva își permite să țipe sau să înjure dincolo de geamul meu. De ce cineva trebuie să-mi creeze acest discomfort, când eu sunt în casa mea? Nu-mi place că vânzătorii nu sunt drăguți, în magazine trebuie să stai la rând ca să-ți cumperi ceva, șoferii sunt brutali la volan. În general, stilul vieții din Europa de Est este unul agresiv, violent.

- Ce vă atrage atunci acasă, dacă atât de multe lucruri nu vă plac aici?

- M-am născut aici și sunt atașat de acest pământ. Sunt patriot, fiindcă dacă nu mi-ar păsa, nu aș vorbi atât de rău de patria mea. Mă atrage acasă Orheiul Vechi, Chișinăul, satul unde m-am născut, parinții, prietenii.

- Prin ce se deosebește viața artistică din Republica Moldova de cea din Germania?

- Se deosebește în primul rând prin faptul că artiștii de aici duc un mod de viață mult mai sedentar decât cei din Europa, lucrează mult mai puțin decât artiștii de acolo și își fac mult mai puține griji decât artiștii de acolo. Moldova are practic un singur oraș – Chișinăul – în care există o singură sală de expoziții – Galeria Brâncuși. Doar la Chișinău oamenii sunt interesați de artă. Mă gândesc că cei 400 de artiști plastici din Republica Moldova lucrează pentru cel mult 2000 de oameni. Cam atâția, după părerea mea, sunt interesați de artă. În Occident, procentajul este mult mai mare, acolo cam vreo 70% din populație se interesează de artă, iar 50% din populația Europei poate discuta despre istoria artelor plastice. În fiecare orășel mic din Germania există viață artistică. E o diferență foarte mare între viața artistică de aici și cea de acolo.

- Cum credeți ce lipsește din dinamica culturii basarabene pentru ca consumul de artă –sculptura, pictura să devină unul mai vizibil?

- Cred că trebuie în primul rând să schimbăm mentalitatea oamenilor, fiindcă așa se face că omul din Republica Moldova mai repede își cumpără un Mercedes, BMW decât să-și cumpere un tablou… Lipsește acea educație, sistem de valori pe care o întâlnesc în țările din Europa dar din păcate nu o întâlnesc în Republica Moldova.

- La ce vârstă ați organizat prima expoziție personală?

- Cred că eram în anul doi la facultate . În Republica Moldova până acuma nu am avut nici una serioasă, cum este aceasta la OSCE am avut mai multe dar așa importante am în vedere în muzeu, sau în sala Brâncuși nu am avut și nu am avut fiindcă e greu să ajugi acolo, sau ca nu îmi permite cineva, chiar d-ul Braga mi-a propus de vreo 10 ani îmi tot spune să fac o personală pur și simplu acuma îmi dau seama că e ceva foarte foarte important și e nevoie de o responsabilitate majoră, ar trebui să mă închid în sinea mea pentru câțiva ani, cel putin 2 ani să creez, dar nu prea am timp.

- Nu e greu să treci de la pictură la sculptură, de la sculptură la ceramic, de la ceramică la pictură?

- Desigur că nu, pentru mine e ca un joc când obosesc de culori revin la forme, când obosesc și de forme revin la ceramică. Chiar din anii când eram elev la școala din Rezina am studiat și pictura și sculptura, de aceea nu îmi vine greu să fac aceste salturi în creație.

- Cum îmbină un artist de talie internațională ca DVS. familia (viața personală) cu creația?

- Credeți că un artist sau un om de creație are dreptul, sau are timp pentru viață personală?!(râde)

- Artiștii creează pentru ei sau pentru public?

- Artiștii creează pentru ei. Pentru public creeaza debutanții sau amatorii.

- De ce mai organizați expoziții, dacă creați doar pentru dvs.?

- Pentru că aceasta este profesia mea și unicul mod de a-mi câștiga existența. Eu nu am altă profesie, altceva nu știu și nici nu vreau să fac.

- Lucrările dvs. se vând și în Republica Moldova sau doar în Europa?

- În Moldova lucrările sunt cumpărate mai mult de către străini, ei știu foarte bine că aici prețurile sunt mult mai mici decât în Europa. Sunt și concetățeni de-ai noștri care vor să aibă picturi acasă la ei. Sunt încântat de o familie care nu e bogată, dar, de câțiva ani, sistematic, achiziționează câte o lucrare mică de la mine - lucrări mari nu-și pot permite. E curios faptul că și aici, dar și în toată lumea, arta plastică n-o cumpără oamenii bogați, ci cei inteligenți. Oamenii bogați nu întotdeauna sunt și inteligenți. 

Unde vă place să pictați mai mult - în Germania, în Republica Moldova sau în altă țară?

- Acum îmi place să pictez în atelierul meu din Germania. Este foarte spațios, are 5 metri înălțime, este bine încălzit, ceea ce văd prin geam nu mă irită. Colegul meu Dumitru Bolboceanu spune că pictura artistului este exact așa cum este și atelierul lui. Dacă artistul locuiește și lucrează în întuneric, mucegai și sărăcie, atunci așa îi sunt și lucrările. Dacă pictorul locuiește într-un mediu luminos, exact așa este și opera lui.

- Criticul de artă Tudor Braga, directorul Centrului expozițional Constantin Brâncuși, a declarat în cadrul unui vernisaj: ,,Lucrările lui Iurie Platon sunt la un nivel profesionist unic, care înseamnă să-i fi depășit pe profesorii săi”, cum comentați această declarație?

- Pot să spun doar că profesorii mei au fost busola care m-au influențat și m-au format și cărora le sunt foarte recunoscător.

Succese mari, Maiestre!

Laura Tugarev

Go to top